Porumbelul Zburator Francez de Inaltime (Le Haut-Volant Français)
sursa foto;Internet,photo Alain Debord
Originea acestor porumbei este in regiunea transfrontaliera situata in nordul Frantei si sudul Belgiei,dupa autorii Boitard si Corbie (1824) mai precis fiind in imprejurimile orasului Liege unde erau numiti “zburatorii cu gatul rosu”.Actuala titulatura le-a fost data ceva mai tarziu(1922) de catre Robert Fontaine.Aceste informatii se regasesc si in lucrarea autorului american Wendell Levi-Enciclopedia raselor de porumbei(1965)-care descrie niste porumbei zburatori de inaltime a caror origine este situata in Franta si Belgia.
sursa foto:Internet-ilustratie de J.M. Ludlow(1896)
Intre timp au fost diferentiate doua tipuri-Zburatorul francez de inaltime si Zburatorul belgian de inaltime-singura diferenta semnificativa intre ele fiind aceea ca varietatea belgiana are crestetul usor aplatizat,in rest caracteristicile lor sunt foarte asemanatoare.
Acesti porumbei au cunoscut o perioada fasta prin concursurile de zbor care se organizau cu ei,inainte sa fie iremediabil detronati de aparitia porumbeilor voiajori,la acest moment zborul cu astfel de porumbei fiind organizat in special cu ladita transportabila.Deveniti mai mult niste porumbei de expozitie se incearca o revigorare a calitatilor lor de buni zburatori in cadrul Clubului Francez pentru Porumbei de Zbor creat in 1997.
Principalele caractere de rasa sunt:
-Capul este lung cu crestetul urmad o linie curba neintrerupta;
-Ochii sunt perlati,cu o culoare alb emailat pur,genele sunt subtiri si de culoare alba,fine;
-Ciocul este de culoarea pielii sau alb,nu foarte lung si mijlociu ca grosime,pe linia axului sau gasindu-se pupilele ochilor;
-Gatul nu foarte lung,de grosime medie,devine mai puternic inspre zona umerilor;
-Pieptul este destul de larg si bine dezvoltat iar coturile aripilor sunt puternice;
-Spatele este bine acoperit cu un penaj bine strans si are o linie descendenta;
-Tinuta este usor ridicata,picioarele de lungime medie,neincaltate iar unghiile sunt in mod obligatoriu de culoare alba;
-Aripile au remige lungi si late,purtate pe coada atingand aproape varful acesteia,fara a se intretaia.Coada este purtata strans.
In ceea ce priveste coloritul,practic acesti porumbei ii intalnim doar in culoarea alba,aceasta varietate fiind cea mai raspandita.Aproape totul este alb,de la penaj,ochi,gene si pana la unghii,mai putin ciocul,pupilele si picioarele.Foarte putin raspandita mai este intalnita o varietate care are tot penajul alb dar cu o baveta roscata pe gat sau cu penajul gatului usor impestritat cu rosu sau galben.
sursa:Internet-photo Alain Debord
In aprecierea acestor porumbei foarte importante sunt aspectul general,forma si tinuta.Exemplarele foarte lungi sau masive sunt penalizate sever tocmai in scopul de a mentine tipologia specifica.Sunt deasemenea penalizate neregularitatea liniei capului,ochii cu irizatii chiar foarte slabe,genele gri sau remigele inguste.
In ceea ce priveste aptitudinile de zbor,atunci cand sunt bine antrenati,stolul se ridica la o inaltime destul de mare,unde abia se mai zaresc,si unde se mentin prin usoare batai din aripi pe durata medie de aproximativ 4 ore.Cu antrenament regulat si hrana specifica porumbeii pot fi zburati de doua ori pe saptamana.In cazul porumbeilor nesupusi unui regim specific si riguros de zbor,se pot face zboruri zilnice,dimineata sau dupa amiaza,caz in care porumbeii zboara lejer circa o jumatate de ora la o inaltime ce nu depaseste o suta de metri.
sursa:Internet-photo T.Hellmann
Cresterea si intretinerea acestor porumbei este destul de simpla fiind vorba de o rasa foarte linistita si sociabila.Nu sunt pretentiosi in ceea ce priveste hranirea insa este interesant ca este recomandat ca porumbul sa fie evitat din amestecul de seminte pentru ca genele sa ramana albe la culoare.Hranirea se face in functie de scopul pentru care sunt crescuti:zbor sau prezentarea in expozitii.Intre aceste doua obiective exista insa incompatibilitatea in ceea ce priveste culoarea ochilor,fiind cunoscut ca exemplarele zburate la inaltime au ochii cu irizatii datorita unei mai bune vascularizarii determinate de efortul generat in timpul zborului,aceste exemplare fiind in mod sistematic penalizate de standardul care impune ochii perlati fara irizatii.
sursa;Internet-photo Richard Jauneau
Leave a Reply